Montaniard?
Montaniard… de ce nu?
Cum altfel se poate numi un om care si-a petrecut aproape jumatate din viata cutreierand cararile ascunse prin paduri sau spanzurate pe buze de prapastii? Sau un om care nu poate trai, nu poate respira, manca, iubi, fara sa se gandeasca macar o zi la (acum) indepartatii munti?Cred ca montaniard.
Sa fie asta o lauda? Nu cred. Mai degraba o constatare pe care o faci atunci cand te hotarasti sa aduni si sa tragi linie, incercand sa iti dai seama cine esti, ce ai facut, ce te caracterizeaza ca persoana.
Am stat mult pana sa ma hotarasc sa creez aceste pagini. Am stat la fel de mult pana sa ma hotarasc asupra acestui nume. Un nume care, insa, sa nu ma reprezinte doar pe mine, ci pe toti cei apropiati mie datorita aceleiasi iubiri impartasite. Iubirea de frumos, de natura, de liniste.
De… munte.
Acest spatiu virtual nu este doar al meu, este in aceeasi masura si al lor. Al vostru. De aceea va rog sa nu ezitati sa completati ceea ce poate mie imi scapa sau ceea ce poate nu sunt in stare sa descriu in adevarata lumina. Simtiti-va ca acasa. Si ca o gazda buna ce vreau sa fiu, dati-mi voie sa va spun tuturor “BINE ATI VENIT!”
aprilie 15, 2009 la 2:01 pm
lucky Montaniard:)
septembrie 21, 2009 la 5:31 pm
3x Felicitari!!!
august 3, 2010 la 8:12 am
montaniard sau muntoman
noiembrie 5, 2010 la 7:46 pm
Poate a venit vremea să scrii din nou… acum că te-ai întors aproape de munţi, de prieteni, de locuri şi oameni dragi.
Poate a venit vremea să povesteşti aici trăiri noi, nu doar să evoci trecutul.
Şi poate a venit vremea chitarelor… 🙂